Ghiocelul şi lăcrămioara
In zăpada argintie,
Sub frunziş de păducel,
Îşi aşteaptă primăvara
Un boboc de ghiocel.
Vîntul şuieră deasupra-i,
Noaptea lungă-l infioară,
Însă-n somn visează dulce
O frumoasă lăcrămioară!
Ochii ei duioşi şi gingaşi
Îl privesc din geana minţii
Atingînd – făcînd să-i cînte –
Toate corzile fiinţei…
Ruslan Vascan 
bv…..nu am cuvinte!!!!super!!!!!!!!!!!!!!!!
By: Mariana V. on 20 iunie 2010
at 09:32
ff frumos varu…….eshti bravo:)
By: shutnitza:) on 2 noiembrie 2010
at 15:05
Atat de frumoasa poezie…
By: Rusalka on 7 aprilie 2011
at 17:47
Foarte patrunzator, minunate versuri…
By: Elena on 14 mai 2014
at 10:20