Dragostea şi prietenia – două sentimente incompatibile


DRAGOSTEA ŞI PRIETENIA – DOUĂ SENTIMENTE INCOMPATIBILE


Cît nu ar parea de şocantă afirmaţia, dar după mine aşa este: dragostea şi prietenia sunt două sentimente incompatibile. Mai mult decît atît, aceste sentimente sunt invers proporţionale, adică acolo unde îşi face simţită prezenţa una, treptat pierde din teren cealaltă.

Da, o pot spune fără frica de a fi contrazis că acestea sunt cele mai frumoase sentimente umane, ele au fost suportul inspiraţiei celor mai valoroase opere de artă din întreaga cultură a lumii, dar omul e de aşa natură încît nu le poate nutri simultan pentru una şi aceeaşi persoană. Care ar fi explicaţia?

Prietenia adevarată presupune în primul rînd multă sinceritate; prietenul de asta ţi-e prieten, fiindcă lui i te destainui în totalitate; dacă ai un prieten şi ascunzi totuşi ceva de el, înseamnă că nu ţi-e prieten în deplinatatea sensului acestui cuvînt (atenţie, nu vorbesc de sinceriatatea exagerată care de cele mai multe ori este impudică). Sigur, prietenia mai are nevoie şi de ajutor reciproc şi de multe altele, dar eu analizez de data asta doar elementul de bază. Dacă însă privim dragostea, vedem că acest minunat sentiment presupune în primul rînd mister, element care se află, după cum se înţelege, în toatal dezacord cu sinceritatea. Într-o prietenie nu e firesc să fi-i misterios, pe cînd în dragoste dacă epuizezi şi ultima picatură de mister printr-o sinceritate excesivă, iubitul/iubita va constata peste o vreme că pentru el/ea nu mai prezinţi acel interes erotic de odinioară şi treptat se va plictisi. După plictiseală vine indiferenţa care dezintegrează definitiv relaţia.

Dacă m-ar întreba cineva: “Prin urmare, ca să fiu iubit, trebuie să-mi mint iubita?”, i-aş răspunde în felul următor: Nu e nevoie să minţim, în general minciuna trebuie evitată (cu toate că ea de multe ori îşi găseşte justificarea), dar in comportamentul nostru, cînd povestim sau răspundem la o întrebare e bine să nu spunem totul; să mai lăsam loc şi ambiguităţii. Am sa dau un exemplu. Să zicem ca un tînăr ii cere intalnire unei fete in parc. El vine cu un trandafir şi cu o ciocolată. Tînăra fată, impresionată, va fi tentată sa întrebe de unde a luat floarea şi cum de ia venit în gînd să-i aducă ciocolata. Dacă el va afişa un raspuns misterios, ca de exemplu “Ooo…, trandafirul ăsta l-am adus de unde nici nu-ţi imaginezi, un loc frumos unde o să te duc odată şi sunt convins că o să-ţi placă, iar ciocolata, mmm…, ştiam că-ţi va placea, m-am gîndit mult la tine…” etc., domnişoarei îi vor creşte fluturaşi în stomac, iar dacă va fi sincer şi îi va povesti că trandafirul îl are de pe o colină de la marginea oraşului, (loc pe care ea imediat şi-l va imagina ca fiind sumbru) şi ciocolata o are de la bunica lui, vă asigur că tînăra fată ar ramîne uşor dezamăgită, iar asta nu ar fi decît o verigă dintr-un lanţ lung de dezamăgiri care ar putea să urmeze.

Lucian Blaga are o teorie extrem de interesantă despre mister şi despre rostul acestuia în viaţă noastră. În poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” poetul spune că el nu sugrumă misterul lucrurilor frumoase pe care îl găseşte: în flori, în ochi, pe buze ori morminte, fiindcă le iubeşte!

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Lucian Blaga)

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

Sper că am reuşit să-mi fac înţeles punctul de vedere pe care îl am legat de acestă chestiune. Dragostea şi prietenia le putem avea numai pentru oameni diferiţi, în nici un caz pentru una şi aceeaşi persoană. Că e de bine sau de rău pentru firea omului, nu sunt eu în stare să judec.

Ruslan Vascan

Anunțuri

11 gânduri despre &8222;Dragostea şi prietenia – două sentimente incompatibile&8221;

  1. „Dragostea şi prietenia le putem avea numai pentru oameni diferiţi, în nici un caz pentru una şi aceeaşi persoană” – cuvinte actuale pentru veacuri inainte…!!!
    mai este si paradoxul desfasurarilor..si anume faptul ca oricit de mult n-am dori , nu putem alege…din pacate durerea, la fel ca si fericirea, iubirea si dezamagirile ne consuma in mod involuntar vointei noastre..raminem mereu cu speranta ca o alegere azi va fi un motiv de zimbet pentru miine…!

  2. P.S. Prietenei îi poţi spune despre iubită (şi rău, şi bine), iubitei, însă de prietenă nu… mai ales dacă vrei liniştea relaţiei 🙂 Asta e …

  3. Mult timp am crezut că aceste două sentimente umane pot fi combinate plăcut și totuși nu e chiar așa. Ambele au limitele lo. Totuși nu le-aș plasa chiar la poluri opuse. În iubire există și prietenie altfel cum ar fi relațiile noastre? Prietenii și iubita/iubiții te pot trăda oricând.

  4. explicati-mi, va rog, de ce de la o tema s-a ajuns la alta? de la prietenia vis-a-vis de dragoste, la ..filozofia blagiana? pardon, dar nu prea inteleg

  5. Odata, intr-o inchisoare, doi detinuti priveau pe fereastra cum afara ploua. Dupa ploaie unul ii zice celuilalt: Ia te uita ce noroi s-a facut in curte… Celalat insa, privind cerul, ii zice primului: Priveste cat de senin si instelat e cerul in seara asta.

    Asa si cei care imi citesc blogul: Fiecare vede ceea ce poate.

  6. ” Dragostea şi prietenia le putem avea numai pentru oameni diferiţi, în nici un caz pentru una şi aceeaşi persoană.” – o mica dezbatere a acestei fraze; De ce, intr-o relatie, fiindca la asta te referi tu in articol, nu putem sa imbinam dragostea cu prietenia pentru una si aceaiasi persoana? Dupa mine, temelia unei relatii nu poate sa prospere si sa dureze daca nu e bazata pe prietenie si desigur, dragoste, pentru una si aceiasi persoana. Daca le oferim pe ambele, atunci trainicia relatiei va fi mai inalta decit asteptarile. Si deja, daca exista prietenie, eu cred ca exista si dragoste.

  7. ai accentuat un adevăr dar ai uitat să scrii că prietenia este legată foarte strâns cu plăcerea, adica dacă îți place persoana atunci și prietenești chear si o viață conjugală se întemeiază.

    Și dragostea o poate avea omul față de tot ce te înconjoară inclusiv și oamenii.

  8. exemplul pe care l-ai dat cu ciocolata este unul stupid!aici nu e vorba de sinceritate.sunt o multime de cupluri care se cunosc din copilarie,deci,din prieteni au devenit iubiti si sunt foarte fericiti!nu confunda misterul cu sinceritatea,e timpul sa invatam a cunoaste omul pe care ii iubim,dar cum sa-l cunosti daca cauti taina si mister?!e complicat sa stii si sa accepti lumea launtrica a celui iubit,dar e si mai complicat sa iubesti un necunoscut!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s