Sufletul şi energia omului


SUFLETUL ŞI ENERGIA OMULUI


Trăim într-o epocă în care, din păcate, încă este destul de dificil să abordezi teme şi termeni sensibili ca „suflet” şi „energie umană”. În primul rînd din cauza că aceste subiecte, pentru a putea fi inţelese, cer o minte lucidă şi penetrantă (cu toate că despre „suflet” lumea s-a obişnuit să vorbească la tot pasul, amintindu-l în varii expresii uzuale), iar într-al doilea rînd, fiindcă există un fel de apatie generală legată de această problema, manifestată prin convingerea nezdruncinată a unora că ştiu totul despre suflet, în acelaşi timp în care nu le pasă absolut de loc de soarta acestuia.

Se pare că aceşti doi termeni: „suflet” şi „energie” reprezintă, într-o măsură oarecare, unul şi acelaşi lucru, atîta doar că diferă punctele de vedere în ceea ce priveşte percepţia. Sufletul, spre exemplu, presupune o dimensiune metafizică; percepţia acestuia devine posibilă numai prin intermediul unei cunoaşteri artistice (şi mă gîndesc acum la cele două tipuri de cunoaştere: artistică şi ştiinţifică, despre care vorbeşte filosoful Lucian Blaga), în timp ce „energia omului” e „sufletul” perceput prin intermediul unei cunoaşteri ştiinţifice. Părerea mea e că cel mai fericit caz e atunci cînd unul şi acelaşi lucru ajunge să fie perceput prin ambele tipuri de cunoştere.

Continuă să citești Sufletul şi energia omului

Reclame